BISECTOAREA-MI

 

Oricum ai da-o, nu poţi nicicum să te saturi

când deschidem, din întâmplare sau nu, un poligon cu trei laturi.

Trebuie musai să fii în orice triunghi o linie importantă,

cu atât mai mult cu cât forma lui e mai incitantă.

 

De-i isoscel, spui doar lucruri simple şi cu jumătate de gură,

sunt ceva unghiuri şi laturi congruente şi-atunci lucrezi cu măsură

şi te abţii şi mai tare atunci când e echilateral

şi împărţim cele trei laturi ori unghiuri în mod egal.

 

De-i oarecare însă, abia atunci începi să vibrezi,

mai ales când unghiurile sunt ascuţite şi ţi-e greu să te-aşezi

d-apoi când avem la dispoziţie vreunul drept sau obtuz

– nu am auzit niciodată de la dumneata vreun refuz -.

 

Te aşezi cuminte în vârful oricăruia dintre ele, semidreaptă,

şi împarţi oriceurile în două egale pentru o viitoare ceartă,

împăcare, dezbatere, alint sau orice eveniment avem de descris,

stabilind care anume este centrul cercului înscris.

 

Ca orice bisectoare serioasă te cocoţi pe rând într-un vârf, undeva,

Concurând doar cu tine însăţi, conform reciprocei teoremei lui Ceva

În De lineis rectis se invicem secantibus statica constructio

Aplici ceva-ul în geometria proiectivă  şi apoi încerci restitutio

 

In integrum, dacă se poate vă rog, reveniţi la situaţia anterioară,

care se poate măsura în smerenie, dans, poezie, ghimbir sau secară,

ca să nu purcedem la rezilierea contractului sinalagmatic

în afara unei teoreme şi oricărui alt principiu pur matematic.

 

La egală distanţă de laturile unghiului îţi pregăteşti orice punct

încerci să aduni elemente de mulţimi laolaltă, niciodată disjunct,

indiferent că eşti bisectoare interioară ori exterioară,

– doar când găsim un romb poţi fi în acelaşi timp şi diagonală… -.

 

Poate ai fi putut la un moment dat numai mediană să-mi fii,

deşi ţi-ar fi fost greu să te opreşti în segmente sau măcar în grafii,

nu de alta, dar se noteaza cu G şi desemnează şi centrul de greutate,

ai însă probleme să stabileşti mijlocul laturii opuse, de fapt orice jumătate

 

închisă, fără niciun fel de relaş sau mijloc scăpare,

de asta n-ai putut deveni nici măcar mediatoare,

categoric nu ţi s-ar fi potrivit, ştiu foarte precis

că nu poţi fi perpendiculară şi nici centrul cercului circumscris…

 

Înălţime de-mi erai, nu ai fi fost nicidecum necesară,

ţi-am spus deja că nu poţi fi perpendiculară,

iar ortocentrul nu are cum să fie punctul tău forte

şi nici sufletul meu nu cred c-ar putea să-l suporte.

 

Despre linia mijlocie nici n-are sens să vorbim,

dacă e să ne-ncredem cât de cât în destin.

Nu putem fi niciodată paralele cu o latură şi nici jumătate din ea

aşa că, în lipsa tuturor acestor soluţii, nu pot găsi altceva

 

decât să te las bisectoare şi să rămâi mereu semidreaptă

fără limite de spaţiu, de timp, de viteză sau geometrie deşteaptă

dar mai ales să mă lăfăi când deschizi în două orice

se găseşte într-un oarecare triunghi ABC.