Month: February 2018

  • SBURĂTOR DE MĂRȚIȘOR

      Se face că voinicul venea către palat S-alunge-n luptă dreaptă pe zmeul vinovat Că-l ține-n lanț pe Soare, în chip de preafrumoasă, Și lumea-ntreagă prinsă în noaptea-ntunecoasă.   Și iată că viteazul doboară creatura După o trântă cruntă, eliberând făptura ‘Nălțată-acum pe Cer și luminând pământul Ce iar de primăvară și-a îmbrăcat veșmântul.  …

  • „Singura datorie a unui povestitor este să spună o poveste”: OMUL-PERNĂ sau viața la răscrucea celor trei colivii

    Te trezești singur în colivia ta de fier, în care ai fost condamnat să-ți petreci restul vieții. Până când vei muri de foame. Știi că ai comis o crimă, dar nu-ți aduci aminte care anume. Și nu poți citi eticheta care ți-a fost lipită pe grilaj. De cealaltă parte a răscrucii, o colivie de „Violator”…

  • This is Afrim’s Song: ÎNTRE NOI E TOTUL BINE

    Radu Afrim. „Calul care mergea călare“. Viața ca realitate și ca proiecție a realității. Cinematograful în teatru. Sau Afrim în Afrim. Așa cum caută și se caută. Cum e acum și cum își aduce aminte. Cum visează și cum își pune visele în scenă. „This is my song“, cântecul lui Charlie Chaplin din 1966, cunoscut…

  • Stele în lumina Teatrului Act: CONSTELAȚII

    Chef de joc și de joacă pe cea mai serioasă temă a umanității. Dragostea. În trei seri de “Constelații” (2, 3 și 4 februarie), cea mai nouă premieră a Teatrului Act. Un bărbat și o femeie, Roland și Marianne, încearcă să rezolve ecuația întâmplării care-i aduce și îi face să rămână împreună. Un singur cuplu,…

  • Cum să te pregătești pentru pomii lăudați de la Național: LIVADA LUI CEHOV ÎN MAȘINĂRIA DOIASHVILI

          Eclectic. Dacă ar fi să expediez în primul cuvânt care-mi vine în minte „Livada” georgianului de la Naționalul bucureștean. Fantezie. Ar fi un al doilea cuvânt potrivit. Un spectacol eminamente vizual, cu un ritm năucitor, aproape cinematografic. Aproape o cădere în nebunia americană de muzică şi lumini şi exuberanţa dezinhibată a anilor…

  • Geometrie contemporană: NOI ÎNAINTEA SFEREI NOASTRE

      Noi ne-am născut abia în punctul de lumină în care perpendiculara a întâlnit în sfârșit planul – poate chiar o superlună albastră sângerie – pe care erau deja desenate viitoarele noastre tălpi (probabil când Creatorul s-a gândit că poate ar fi cazul să se apuce de măsurat și altfel Pământul).   Coborâți din Ionia,…