Month: March 2018

  • GÂND CĂTRE NICHITA

    M-a învăţat curcubeul cum se-ndoaie de după lacrimi, întinzând spre mine o frunză ca o mână cu degete. Am atins cu sfială lassoul, ochind atent bizonul de aer, într-o promisiune eternă. Mi-a dăruit apoi o stea de mare, un crab şi un delfin – încă le mai car în spinare, cu chipul nemângâiat, în căutarea…

  • Ce se poate naște la umbra ipocriziei în orașele mici: INTRIGA descâlcită la Avangardia

    Un gen atacat mai degrabă radiofonic în cultura noastră teatrală, dramaturgia polițistă a intrat de curând în atenția scenelor bucureștene. „Opt femei” de Robert Thomas (montat de Andreas Merz-Raykov anul trecut la teatrul Nottara) și o piesă a Deliei Olga Mateescu, „Magnolii și cianură”, pusă în scenă acum doi ani de Teatrul Coquette (rezultatul unui…

  • ZIUA π

      Am aflat abia azi, nici măcar nu știam că Pi are o zi a ei (și la constanta matematică mă refer, dar și la valoarea ei). N-am încotro și încerc să mă asortez și eu cum pot la cotidian aici, că se pare că orice e posibil în noul meu spațiu euclidian.   Așadar…

  • NINS PÂNĂ LA SÂNGE

      M-am aşezat cuminte să aştept troienirea, după cum am promis. N-am primit nicio şansă la grabă şi nici la plictis (poate câte-un fulg uneori să fi strălucit fără vlagă-n neon, dar murea imediat din lipsă de frig sau măcar un pic de freon).   Aş fi putut aştepta pe un drum, între bitumuri şi…

  • Barbu Ștefănescu Delavrancea în contemporan, via Shakespeare: #VIFORULLUIDABIJA

    „Viforul” lui Dabija s-a pornit la Național. Un regat teatral pentru un cal. Sau dacă și nepotul lui Ștefan cel Mare ar fi avut un aprod, poate şi regele Angliei ar fi avut un Purice… Tragedia lui Ștefăniță din „Viforul” este tragedia Regelui Richard al III-lea, cu multe elemente necesare unei astfel de comparații, de…

  • Orice lucru mare poate să se facă mic numai cu un clic: „Fetița soldat” sau cea mai frumoasă realitate

      Scriu pe bilețel o dorință. Mă port apoi ca și cum s-ar fi împlinit. Lumea nu are decât să ghicească ce-am scris, dacă-și dorește asta. Poate dacă am apucat să gândesc bine o dată, pot să gândesc bine mereu. Important este să-mi pun  mereu întrebări. Să nu mă opresc niciodată. Nici măcar atunci când…