Month: February 2020
-
O Europă, două Europe, trei Europe… O singură speranță: „Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba”
Europa, piesă în trei acte și o concluzie din 2019. Un act, două acte, și, în sfârșit… Actul III… Trăim un perpetuu act III. Greu. Foarte greu de parcurs și de dus către un capăt dezirabil. Pentru toată lumea. E momentul ăla în care trebuie să hotărâm cum folosim lama, pușca, ștreangul ori otrava cu…
-
Cronică în două capitole: „Vinovat. Nevinovat.”. La Teatrul Mic.
Capitolul I: „VINOVAT.” „Vinovat!”. Un verdict posibil. Poate chiar ușor de dat. La care poți ajunge doar plecând de la prezumpțiuni de nevinovăție, în timp ce așezi pașii corect, unul după altul. Dinspre mic spre mare. Dinspre superficial spre esență. Dinspre subiectivism spre luciditate. Dinspre absurd spre logic. Dinspre aparențe spre realitatea obiectivă. Dinspre constrângeri…
-
Înăuntru, aproape, la Comedie: despre „Afară, departe, pe câmp”
O bijuterie teatrală, alexandrudabijească și cătălinștefănească. Absolut avangardească. E bine când oamenii care mai știu azi să numere literar îndărăt până la Unu (în țara în care până și ciorba de burtă se face din cap, gât și picioare) se hotărăsc să iasă la joc și la joacă. Cu cei mai frumoși, tineri și talentați…
-
Soții Grosu și marea întrebare, strigată de la Sibiu: Cui i-e frică de Virginia Woolf?
Mie, George, mie, Martha. Și ție. Și tatei. Și musafirilor noștri. Și creatorului nostru, Edward. Și Ofeliei, și lui Marius, și Cezarei și lui Horia. Și Andreei și lui Andrei. Și lui Vladimir. Și rucsacului cu care am plecat în spinare prin țară. Și spectatorilor noștri. De până acum și de acum încolo. Și replicilor…
-
Ședință de teatroterapie sau Nervul din „Există nervi” la Teatrul Dramaturgilor
Suntem nervoși?… Hai să vedem de ce. Așezați pe canapea, într-o incursiune în nervul românesc al ființei noastre și în anatomia dramatică autohtonă, afectată de maladii mai vechi și mai noi. Într-un tren imaginar, un vehicul generos pentru emoții de ieri și de azi, în care suntem invitați să urcăm cu toții, cu nevrozele noastre…
-
Sfaturile Rodicăi Mandache sau Cetățean în Republica Melania la Odeon
O Melanie străvezie la o vârstă târzie în republica ei de hârtie. Poezie. Prin obrazul ei subțire și palid străbat decenii de istorii vesele și triste, care i-au trasat, rid după rid, reperele pe harta unei vieți pline, din care mai păstrează acum doar contururi și siluete de oameni și obiecte care au locuit-o de-a…
-
În ghearele vulturilor, prizonieri în casa cu suricate a lui Afrim
„Are you dreaming?” Da. Cel mai probabil am un coșmar. Îmi apasă pieptul. Îmi înăbușă gândurile. Mă sufocă. Ce pot să fac azvârlită, fără drept de apel, într-un hău? Într-un cuib de oameni-mangustă condamnați la o deloc simplă supraviețuire în jungla cotidiană, demnă de toată mila, în așteptarea unui atac serios al vreunui posibil prădător,…
Luciana Antofi - eseuri teatrale 