Tag: Doró Sikó

Răcoare mirată, întuneric și ceață. Într-un anotimp în care nu se va mai face niciodată dimineață. Un amurg lung, cu multă verdeață, promis decis la capătul unui tărâm de vis, plin de oameni cu suflete-ierbar așteptând să dea extemporal. La timp. Aici unde timpul a devenit grădină. A țipat pe limba păsărilor când a venit…