Tag: Ionuț Vișan
-
Recviem pentru o nuntă ratată sau vânzoleală mare prin Teatrul Mic: Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de Radu Iacoban
Nunta traumelor noastre. Înainte și după cununie, în fața și în spatele altarului teatral încropit pentru festin, întru disconfort total, în mai multe spații ale clădirii teatrului, gata să oficieze înaintea Domnului (și a domnului/doamnei, care s-o nimeri a fi de față (!)) unirea între două nevoi. Până când moartea, un secret bine ascuns, o…
-
Inimi amăgite ce se zbat rușinate în mințile noastre: „DRAGOSTE” de teatru și cacofonii amoroase cehoviene cu Andrei și Andreea Grosu la Râmnicu Vâlcea.
Aritmii. Un mușchi teatral-cardiac se contractă disonant în câteva piepturi azvârlite în scenă în căutare de întreg nesincron. Năzuind parcă anume să-și dezacordeze instrumentele întru o lipsă cvasitotală de armonie cu care să-ți atragă atenția asupra fiecăruia dintre ele până-ți găsești locul cuvenit în această stridentă respirație generală, propusă în uvertură de ciudata orchestră ce…
-
Foxtrot în pași de vals pe oglinda spartă între Mine și Tine: „Linia solară” la Teatrul Act
Ea, El, o căsnicie, un lanț, un cuțit și o linie imaginară: „Linia solară”. Mărgele de sticlă cu frânturi de gânduri și evenimente de viață rostogolite pe cioburile oglinzii sparte într-un joc nocturn de-a el și ea. De-a împreună, de-a granițele, de-a iubirea. Un dans încă indecis în balansul fragil al pașilor ce-și caută cadența…
-
Lacrimi din Cer cu supă de pește sau karma is a bitch: „Când ploaia se va opri” la Teatrul Mic
Plouă cu nemiluita. Plouă de opt decenii peste viața unei familii care pare să nu mai scape vreodată de vremea rea ce s-a abătut asupra vlăstarelor ei. Plouă karmic, de patru generații, peste sufletele ce se străduiesc din răsputeri să-și adune drumurile laolaltă, în aceeași intersecție, doar-doar și-or afla distanțele parcurse cu adevărat până aici,…
-
Să facem dragoste pe cadavre sau ținte legitime în Armata lui Thomas Mâțâțelu: „Locotenentul din Inishmore” la Teatrul Mic
Orange is not the new black. Numa’ zic. Despre cele mai serioase lucruri la modul cel mai neserios. Sau despre cele mai neserioase lucruri la modul foarte serios. Așa cum o impune subiectul unui mic text mare (ori un mare text mic) despre absurdul violenței. La modul dur, zgomotos, energic, tulburător, accelerat până la paroxism.…
-
Ițele încurcate ale desfrâului și puterea dragostei: „Legături primejdioase” la Teatrul Mic
Pasiunea. Tunete, fulgere, furtuni, cutremure, uragane. Lavă fierbinte turnată din cer direct pe derma umflată ce stă să plesnească, mult prea mirată să-și mai aducă aminte să doară și să se ferească. Sfidând anatomia, cătând fără pricepere să țină împreună țesuturi de viață obraznică și neastâmpărată, țâșnită brusc, fără veste, prin venele ce împing în…
-
Rețetă pentru cum să dai foc la ibric: „Chelnerul mut” servește la unteatru
O sală mică. Mică, mică. Mai precis Sala Mică a unteatru. De lângă oterasă. Cea de la primul etaj al binecunoscutului sălaș de cultură de pe Sfinții Apostoli. În antreul ei și mai mic primești instrucțiuni cu cinci minute înainte de începerea spectacolului: „Chelnerul mut” de Harold Pinter, în regia Sânzianei Stoican. Tu, spectatorul. Și…