Tag: Marius Manole
-
Post-it cu sânge și crini împușcați pe zidul în cruce al lui Ostermeier la Național: David Bowie între oglinzile Heddei Gabler
Ploaie, melancolie și muzică de coarde ciupite rece, întinzându-și amenințător griful peste imaginile în mișcare ce ne grăbesc către un contemporan sumbru, promis în afișul spectacolului. Hedda Gabler. Femeia tânără, frumoasă, puternică, sigură pe sine și pe feminitatea ei, învăluită repede în cea mai adâncă tristețe de femeie pe care i-ar fi putut-o inventa cinicul…
-
Cronica timpurilor noastre și aparatul de privit al lui Silviu Purcărete: GERTRUDE. Eliberarea de Hamlet, un recviem pentru o întrebare celebră.
Întuneric beznă. Se aud doar plăcuțele diafragmei amușinând spațialul pentru a-și deschide obiectivul. Către ceva anume plasat în scenă ce și-a studiat dinainte, la milimetru, orizontalele, verticalele și diagonalele, pregătit spre a fi revelat desăvârșit privirii tale uluite prin cadrul mai strâmt ori mai generos care i-a fost servit pe tavă. Te simți prins în…
-
Ode to our families: La câțiva oameni distanță de Radu Afrim
Noi, ei… Cam câți oameni pot să încapă între mine și tine?!… Eu, cu noi toți care m-au făcut cine sunt, Tu, cu voi toți care te-au făcut cine ești, pe care Ei, toți ceilalți, îi văd lipiți unul de celălalt când ajung din întâmplare în vreun curajos Noi. Traumă lângă traumă legând o realitate…
-
De-a curmezișul afrimian: „Repetiție pentru o lume mai bună”. La flaut și la violoncel.
Globul de sticlă s-a dărâmaaat, a ieșit corbul și l-a luaaat!… Au mai rămas din el doar câteva din cioburile unei vieți trăite în încremenire, între tot felul de frici negru-Addams care i-au colorat vremelnic proximitatea. Și cântecul neterminat al podului de piatră promis să-l treacă în siguranță pe celălalt mal. Și umbra pereților înalți…
-
Al patrulea perete sau martor la un nou testament post-cehovian: „Casa de la țară”, clipe de rătăcire din același veac de singurătate la Naționalul bucureștean
Teatrul. Niște adulți care țipă unii la alții într-o încăpere cu trei pereți. De pe cel de-al patrulea, urechile se ciulesc cu mirare să le prindă și să le înțeleagă revolta, în timp ce ochii cată să-și potrivească privirea pentru a primi o nouă provocare. Din noua eră Cehov. Cred că cel mai revigorat dramaturg…
-
Ce-i ține pe Marius Manole și István Téglás „În ploaie” la Teatrul Avangardia
O clipă. Una pe care nu o poate uita niciodată. Doar de atât are nevoie sufletul pentru a porni într-o goană nebună după întrebări și răspunsuri pentru a înțelege și a căuta să-i păstreze magia, în speranța că o va reedita vreodată. Sau, dimpotrivă, pentru a distruge orice memorie a ei și a o face…
-
În oglinda vremii după visul galben/negru al lui Andrei Șerban: RICHARD 3, Ordonanța de Urgență a guvernului de la Bulandra
Ascensiunea şi decăderea unui tiran. Povestea unui personaj machiavelic cocoțat în fruntea unei națiuni care se autodizolvă, sleită de puterea de a se i mai împotrivi, strivită de forța răului și propria indiferență deopotrivă. Care a fost tălmăcită după o constituție teatrală solidă timp de patru secole. Și schimbată prin Ordonanță de Urgență într-o noapte…
-
Țara defrișărilor ilegale de codru și de conștiințe: PăduREA SpânzURAților lui Radu Afrim
Răvășitor. Așa arată pădurea spânzuraților lui Radu Afrim. Trecutul la taifas cu prezentul sau cum anume se rescrie un centenar. Un spectacol despre România Mare, o societate cu răspunderi atât de limitate că riscă să nu ajungă până la generația următoare. O lecție despre datoria pe care o avem cu toții în primul rând față…
Luciana Antofi - eseuri teatrale 